Nu este prima dată când Rusia, de la plecarea de pe scena politică a preşedintelui Elţân, excesul de derapaj economico-militar ţine să scoată în evidenţă că această ţară încă se mai crede buriul pământului vizavi de deciziile mondiale. Dacă clasica luptă cu vechiul duşman capitalist, America cea plină de democraţie s-a transformat în mod vizibil într-o prietenie cu noroc pe la glezne pe sub mesele întrevederilor bilaterale şi internaţionale din ultima perioadă – a nu se uita Summit-ul NATO de la Bucureşti, din 2008, când România a pledat pentru admiterea în rândurile organizaţiei militare a Ucrainei şi Georgiei, şi unde Putin l-a convins pe Bush că nu se poate – acum, noul preşedinte Medvedev crede că este important să dea dovadă de un patriotism exagerat, doar pentru a contracara intenţiile tot mai evidente ale Georgiei, de independenţă totală faţă de Moscova.
Dar boala cea mai mare nu este acest mic stat în comparaţie cu marea Rusie, ci pe China, care reprezintă o reală ameninţare şi unde în viziunea a tot mai mulţi analişti politici tinde să devină – dacă nu a devenit deja – forţa economică şi militară mondială. Ce să mai spun de India, ce deţine în mod oficial arma atomică, de pe când se afla în conflict militar cu Pakistanul vecin pe teritoriul Kashmir, dar are de curând şi un submarin cu propulsie nucleară, pe care o să-l vânture prin apele şi aşa aglomerate ale oceanelor.
Duma de Stat, această Cameră mult prea inferioară a Parlamentului rus a aprobat pe 9 septembrie proiectul de lege cu privire la intervenţia militară în apărarea cetăţenilor ruşi aflaţi pe teritoriul altor state. Că este un deget către Georgia, am mai spus-o, dar de ce acum, cum două zile înainte de comemorarea breşei apărării Americii din 11 septembrie 2001, sau ce anume ar trebui să înţeleagă noua conducere de la Chişinău faţă de situaţia din Transnistria. Şi ca toată această mascaradă politico-militară expansionistă să fie sub auspicii internaţionale, în folosul unui bine comun, nave militare ruseşti se învârt de-a lungul coastelor Africii de Est pentru combaterea pirateriei, acolo unde, deja NATO are efective dislocate de ceva vreme.
Duma de Stat, această Cameră mult prea inferioară a Parlamentului rus a aprobat pe 9 septembrie proiectul de lege cu privire la intervenţia militară în apărarea cetăţenilor ruşi aflaţi pe teritoriul altor state. Că este un deget către Georgia, am mai spus-o, dar de ce acum, cum două zile înainte de comemorarea breşei apărării Americii din 11 septembrie 2001, sau ce anume ar trebui să înţeleagă noua conducere de la Chişinău faţă de situaţia din Transnistria. Şi ca toată această mascaradă politico-militară expansionistă să fie sub auspicii internaţionale, în folosul unui bine comun, nave militare ruseşti se învârt de-a lungul coastelor Africii de Est pentru combaterea pirateriei, acolo unde, deja NATO are efective dislocate de ceva vreme.
Că acţiunea Kremlinului este una evidentă se poate subînţelege rapid, numai că întrebarea la care nu pot da acum răspunsul, sună cam aşa: ce alte state puternice militar, politic şi economic, vor urma exemplul Rusiei?
Cătălin Nicolae MOLDOVEANU
Cătălin Nicolae MOLDOVEANU
0 comentarii:
Trimiteţi un comentariu